Folosiţi adresa: „Bătaia_ruptă@yahoo.Ray”

O fi bătaia ruptă din rai?

Nu mi-am bătut niciodată fiul.

„Bătut”? NICIODATĂ. Uau. Păi, ceva mai degradant greu de găsit. Și nu doar că nu l-am bătut, nu l-am atins niciodată fizic altfel decât tandru.

Nu îmi amintesc nici să fi ţipat la el, zău. Să-l fi jignit, ofensat – noi singuri, sau cu alţii de faţă. Să-l fac bou – tâmpit – cretin. De ce? Fiindcă: de era bou, tâmpit, cretin, era vina mea că l-am născut/crescut aşa, deci trebuia să-mi urlu mie. Iar dacă nu era, n-avea rost să-i spun că ar fi. Logic, nu?

Nu îmi amintesc să-i fi zbierat ceva acuzator. În general… nu cred să fi zbierat vreodată la el. Țipetele nu sporesc forţa mesajului.

Nu l-am pedepsit niciodată.

Nu i-am interzis nimic, cel mult am argumentat de ce „nu-i o idee bună să…”

Hai că ceva-ceva din negura vremilor parcă totuşi… el licean, tip altminteri foarte punctual, îi picase curentul mobilului, nu m-a sunat şi a întârziat vreo 3-4 ore acasă, se făcuse ora unu noaptea, eu defilam ture afară pe stradă-n beznă, sufocată de îngrijorare. Când l-am văzut că apare-n zare, ca o floare abia dezghiocată, i-am ţipat, cred, ceva de genul:

– M-ai nenorociiit, copileee! Să nu mai faci asta niciodată, că te ucid!

– Na şi tu, mum. Dar n-am avut curent la telefon şi a fost un spectacol tare mişto!

– Comenteezi? Ca la pateul Antrefrig??

Și cam atât a fost.

Și totuşi a intrat în viaţă bine instruit şi educat, fără sincope şi aberaţii comportamentale sau decizionale. Nici măcar n-a plagiat teza de doctorat, omu. Chit că nu l-am tocat în bătăi de mic.

viol-minora-530x319

PS: N-am fost nici eu, never ever, protagonist al zicalei “Că femeia nebătută e ca floarea neudată”. Și nici tare ofilită nu mă simt de aia! Başca-mi arde de scris pe febeu în loc să pun de-o tocană pe plită.

Ooo şi mi-am amintit ceva, apropo de bătut neveste. Cum se redactează ştirile-n presă.

“A bătut-o fără nici un motiv”. Normal. Fiindcă de-ţi dă motive, cum ar fi temperatura nepotrivită a ciorbei dă potroace, atunci da, e firesc s-o tupăi, să-i stâlceşti muierii moaca. Dar aşa, fără niciun motiv…

 

2 Comments

  1. TIPSYNEL 19 ianuarie, 2016 at 1:24 am - Reply

    Total de acord. Ceva mai inuman ca bataia copiilor sau femeilor nu cred sa fie. Dar oare e-n regula daca-mi vine sa-i bat pe cei ce lovesc copii? Tare ma mananca palma cand mai vad pe cate unul (una) ce-si loveste odrasla!
    Stiti ce-i ciudat? Pe mine tata m-a batut de doua ori toata viata dar mama m-a batea si-n liceu! Bineinteles ca eu eram cu gura pana la urechi de ras cand o vedeam cum se chinuia sa ajunga la ditamai galiganu’ sa-l urecheze!
    Dar fetitele mele nu au avut parte de nicio atingere „violenta” de la mine.
    Doar acum, absolvente de ASE si medicina veterinara fiind imi mai reproseaza cateodata: tati ce privire puneai pe noi cand aveai musafiri si doreai sa plecam in camera noastra!
    Sarut mana doamna doctor!

Lăsați un mesaj...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Laborator Analize

Arhive

Get more stuff

Subscribe to our mailing list and get interesting stuff and updates to your email inbox.

Thank you for subscribing.

Something went wrong.