Cartea Otiliei, aici!
Frustrant. Să n-ai pe cine înjura!
Zilele trecute am stat muult de vorbă cu doi prieteni dragi, soţ-soţie, români emigraţi în Anglia.
De la asigurările maşinilor, s-a ajuns inevitabil şi la cum sunt medicii pe acolo, cum curge sistemul etc.
Sistemul curge impecabil, dar ei sunt tare tare nemulţumiţi de GP. (GP=medicul de familie englez). Că… dacă eşti programat pentru acid la stomac, nu te mai ascultă şi despre fiere, ci te reprogramează.
FIX după 15 minute, te scoate-n drum. Că orice hibă ai, el îţi dă paracetamol. Că te cheamă şi recheamă de nenumărate ori, fără să te trimită la specialist, (fiindcă nu are voie, conform protocoalelor!). Că până-ţi faci loc la el, îţi trece boala. Că nu se ridică de la birou şi calculator ca să te examineze, numa dă pe tastatură simptomele şi-ţi recomandă medicamente “aiurea” etc etc etc.
În concluzie, am dedus că nici doctorii ăia nu-şi tare mulţumesc ASIGURAȚII. DAR!! Apare o diferenţă uriaşă:
- pacientul pleacă nemulţumit, totuşi nu-i trece prin cap nici să cheme PROTV în ajutor, nici să reclame, nici să vină cu ziarul, fiindcă nimeni nu-l ia în seamă peste cuvântul doctorului. Oricât de nemulţumit ar fi. Poţi DOAR să dai medicul în judecată, pentru malpraxis. Dar şi acolo, trebuie să dovedeşti fără dubiu că ceea ce pe tine, bolnav, te-a nemulţumit, a fost greşit- medical vorbind. Și de obicei nu reuşeşti să dovedeşti. Când reuşeşti, (rarisim!), te umpli de bani, insă numai PRIN JUSTIȚIE. Iar dauna o achită firma de asigurări.
În schimb, repet: sistemul merge uns. Impecabil.
Aştepţi două luni să te primească GP-ul dar, odată programat, nu afli că nu-i doctorul tău la lucru, şi nici nu stai să te înghesui tri ceasuri pe hol. Nici nu afli că iarăşi a picat sistemul informatic, sau că nu mai sunt fonduri. Te cheamă la microfon în cabinet, exact la ora programată. Iar ca să te bucure cu punctualitatea, îl va scoate pe precedentul după exact 15 minute, nemulţumindu-l grav. Apoi, după scurta fericire că nu stai la coadă, te va scoate şi pe tine extrem de rapid, ca să-l ia la ora promisă pe următorul.
După aia, de nu-ţi convine ce ţi-a făcut, (ai fi vrut antibiotic, ecografie, perfuzie şi cardiolog, dar n-ai primit nimic din toate astea!), pleci acasă înjurând exclusiv în sinea ta, nu în presă. Necum să iei în pumni GP-ul şi asistenta. Fiindcă şi ei te vor da în judecată şi-ţi vor lua casa pentru ultraj. (Pe-acolo pare-se că au ce să-ţi ia!)
Iar tu, frustrat, intri în clinci. Farmacia nu-ţi dă aproape nici un medicament fără reţetă (şi nu vorbim de compensare)… pur şi simplu nu-ţi dă medicament la cerere, nici cu bani grei. Iar dacă apari în baza date ca „recalcitrant”, niciun alt GP nu te ia în braţe fericit că i-a tras-o colegului, furându-i clientela, başca firma de asigurări îţi va creşte valoarea asigurării.
hehe, eu injur de cateva zei de ori pe zi :-)
Aci suntem pentru tine, Radu!!! Ca fetele de la liniile fierbinți! haha
Aşa cevaaa…:))) Şi mai înjurăm şi noi, cei rămaşi în ţară, sistemul medical, că na, noi avem pe cine…:))))
Păi??? Nu-i trist să vrei și să n-ai pe cine? E ca-n bancul ăla cu Ion care vine acas pilit:
– Mărie, care-i baiu?
– Niciun bai, Ioane!
– Nuuu?? Noa atunci las că fac eu să fie!
E foarte trist…numai că stăm bine la capitolul imaginație, nu?
E adevarat…sora mea a avut niste probleme in Anglia(a stat acolo 1 an) si desi ea a avut niste probleme destul de neplacute, n’a bagat’o nimeni in seama. Ca sa ajunga le neurolog, de exemplu, i s’a spus ca va primi o scrisoare medicala cu programarea. Asta se intampla in august. Intre timp, ea s’a intors in tara, dar scrisoarea n’a ajuns nici acum! Cand mergea la GP…ii tasta simptomele pe Sfantul Google, dupa care, din cateva variante de diagnostice si tratamente, alegea GP ul unul….probabil in functie de cum batea vantul! Sora mea a ajuns la concluzia ca medici ca ai nostri…rarisim! Chiar avem oameni bine pregatiti! Si vreau sa va spun ca a revenit in tara si mai toleranta la cozile de pe la cabinete…astepti astepti, cateva ceasuri poate, dar macar pleci acasa cu un diagnostiv clar si cu un tratament pe masura! La ei de exemplu, pentru femeia gravida, in travaliu, nu vine Ambulanta….trebuie sa mearga singura la spital…se considera ca nasterea nu e o boala. Si nici la spital nu ai ce cauta, daca nu ai co tractii la un interval de 5 minute…. Daca le spui ca sunt la 6 minute, deja iti spun pa…si sa revii cand vei avea contractii la interval de 5 minute! Acolo chiar mori cu zile!
De la ultima mea postare,săptămâna trecută, am văzut încă 2 pacienți cu TBC pulmonar, care sunt tratați gratuit, la standarde excelente, de sistemul de sănătate britanic. Daca nu ma insel, Romania e ” fruntea” in ceea ce priveste numarul de bolnavi de TBC in Europa? Pentru doamna Irina, a cărei sora se plânge ca nu a fost îngrijită la standardele dorite în Marea Britanie…e ușor să critici și sa comentezi. Bănuiesc ca sora dvs nu a fost ” obligată ” sa „indure” viata în UK?!? Și ca a ales sa trăiască în UK pt binele personal… Ma întreb care zicala e mai potrivita în situația asta?
Sistemul de sanatate britanic perceput de pacienți români…care sunt obisnuiti sa fie internați la zi pt o săptămână ca sa li se facă niște analize medicale și o ecografie! Într-o încercare de a obține un diagnostic pentru obținerea suspiciune de dementa vasculara pe CT, în România un pacient a devenit obiectul unei fraude de nedescris! Cartea de asigurare reținută pt o săptămână pt o asa zisă internare de zi; evaluare psihologica în 15 minute timp în care unul intra și altul ieșea din cabinet; un psihiatru care fuma impasibil in fata pacientului pe timpul consultației de vreo 5 minute; o instituție acreditata de casa de asigurări pentru diagnostic de pshihogeriatrie care escrocheaza pacienții și sistemul de sănătate romanesc!!! Psihiatrul în conducerea instituției VINDE pacienților medicamente obținut gratuit de la casa de asigurări!!! Strigător la cer, sa profiți de nenorocirea unora!?! Și sa te mai și numești specialist în pshihogeriatrie ? În Marea Britanie, pentru o suspiciune de cancer, pacientul este trimis la specialist/investigat/diagnosticat în 2 săptămâni. Pentru probleme care nu sunt urgente, se poate, intr-adevar, sa aștepți pana la 18 săptămâni. De altfel, medicul de familie tratează gastrite, depresie, HTN, astm bronsic, bpoc, etc. In momentul în care pacientul nu răspunde la tratament, trimite la specialist. Pana când pacienții romani vor accepta ideea ca nu trebuie sa meargă la un profesor care sa primească un tratament de rutina, sistemul de sănătate romanesc va rămâne ineficient!
Am uitat sa adaug un lucru foarte important: în UK ,” pacientul nostru este stăpânul nostru ” ! Ca și lucrător în sistemul medical, responsabilitatea este imensă, ești permanent expus la litigii, plângeri din partea pacienților nemulțumiți. Ei știu ca au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai buna calitate și nu se feresc sa contacteze presa sau conducerea instituției când sunt nemulțumiți! În permanenta se cere feed-back de la pacienți pentru a încerca să se îmbunătățească asistenta medicala. Și în UK sunt pacienți care sunt agresivi, verbal și fizic… Prietenii dvs se plâng că nu pot cere antibiotice de la GP? Pentru că există o tendința sa se limiteze prescrierea de antibiotice numai pt cazurile în care sunt necesare, nu când pacientul cere…nu e aprozar! De asemenea, prietenii dvs nu v-au spus că plătesc doar 8.40£ pt un medicament, indiferent ca poate costa mult mai mult și ca nu trebuie să plătească doctorul pt consultații/ operatii/etc…poate o cutie de bomboane/biscuiți ca semn de gratitudine și o felicitare de mulțumire.
Multi dintre românii care trăiesc în UK, merg în tara crezând ca rezolva problemele mai ușor. Rezultatele, în diverse situații întâlnite de mine personal au fost dezastruoase: pacient cu tuse persistenta, văzut în România, incorect tratat, ajunge în cele din urmă la specialist în UK , unde în mai puțin de 2 săptămâni este diagnosticat cu cancer bronhopulmonar. Alții, merg în România, intra în contact cu bolnavi de TBC, încep un tratament incorect/ insuficient/ nu îl urmează și devin multirezistenti la antibiotice. Numărul pacienților cu TBC din România este jenant de mare…la nivelul tarilor Africii/ vechea URSS/Asia! Nu am văzut adevarate campanii anti fumat în România?!?
Calea spre îmbunătățirea calității serviciilor medicale din România e luuunga și pavata cu obiceiuri proaste ca și nevoia de a da ” ciubuc” la doctori si lipsa de respect de ambele părți. Lipsa asistenților medicali specialiști în diverse domenii, care reprezintă o treaptă intre GP și medicul de specialitate; ar ridica o presiune imensa de pe umerii amândurora. Nu e nevoie de GP sau specialiști pentru monitorizarea pacienților cu boli cronice, pentru îngrijiri paleative și multe alte cazuri. Asistenți cu calificare de specialitate în diverse tipuri de cancer, astm, bpoc, insuficienta renala și cardiacă, boli reumatismale, ingrijiri paleative, apnee obstructiva de somn șamd care pot avea și drept de parafa, pot urmări un număr imens de pacienți, fie în comunitate, fie în policlinici.
Sunt nenumărate lucruri care pot fi făcute pentru a implementat schimbări pozitive…e nevoie de o atitudine corespunzătoare și persoane care vor într-adevăr sa aducă schimbare în sistem, nu doar sa profite pentru interesul personal.
numai idiotenii spui. Habar nu ai cu ce se mananca sistemul medical.