PIERSICA DIN OU

Tot din epoca Blocului Fermecat, copilăria/adolescenţa mea la Satu-Mare.

Puştiul Patrik, cel cu „fetiţa franceză de vrei s-o săruţi”, avea şi un tată- Peter. Între noi fie vorba, tatăl nu era tare departe de Patrik, raportându-ne la poante.

Vine el, Peter, la mama mea la uşă. Sună. Stă să i se deschidă. Serios. O întreabă:

• Steluţa! Tu, că eşti cu agronomia şi zootehnia, ai mai pomenit un sâmbure de piersică găsit într-un ou de găină?
• ?! Cum? Nu, n-am auzit de aşa ceva şi nici nu văd cum ar fi posibil.
• Atunci stai să vezi că există!

Urcă el răbdător înapoi la etaj şi revine cu găleata de gunoi, plină, îl trimisese nevasta (Anuşca) să ducă jos gunoiul, iar chiar deasupra resturilor trona o jumătate de coajă de ou (din care s-o fi făcut omletă), iar în coaja de ou zăcea un sâmbure de piersică. Peter, mamei mele:

Uite. Vezi că se poate? N-ai fi spus… Uite dovada!

Dacă l-ai uitat cumva pe Patrik, îl găseşti aici