– Doctore, sunt bolnav! – Ba n-ai nimic!
O deficienţă de comunicare, una frecventă, m-a determinat să le scriu azi deopotrivă bolnavilor şi medicilor care mă citesc.
Este vorba de sintagma „Nu ai/ nu aveţi nimic”.
Un om care ţi se adresează la cabinet fiindcă îl doare, îl apasă, îl înţeapă, a venit fiindcă ARE CEVA!! Altminteri stătea acasă, sau la birt. Deci, chiar dacă în urma examenului clinic, a investigaţiilor, se dovedeşte că toate sunt nemodificate, nu-i poţi spune omului “n-ai nimic”, fiindcă devine aproape ofensator felul în care aude formularea asta neinspirată.
Noi medicii ştim că ne referim la faptul că nu are nimic organic. Dar el, pacientul, dacă nu-i dai explicaţii – intră în panică, devine neîncrezător, se mai plimbă pe la alţii… care mă tem că ar putea folosi aceeaşi formulă. Strict treabă de comunicare.
Fiindcă m-am izbit de asta de mii de ori, am căutat soluţii mai prietenoase, cumva didactice. Primul pas este să-i confirm că are ceva, că nu de nebun bate la uşa mea.
- Nu vreau să spun că nu aveţi nimic. Aveţi. Dar nu-i grav. Iată ce.
Următorul pas logic este să-i spun ce anume are, să-i explic un simptom (de exemplu furnicături în degete=parestezii), ale cărui cauze nu se regăsesc în nicio analiză.
Și atunci mi-am pregătit un set de explicaţii pentru cele mai frecvente simptome din cabinetul unui medic de familie. Dacă tot sunt şi scriitor.
Exemple.
- Cauza e la coloană, fiindcă de la coloană – spre picioare şi mâini, pleacă nervişori care se fac tot mai mici. Iar dacă e bolnavă coloana, atunci şi nervişorii aceia devin sensibili. (explicaţie pentru furnicături, amorţeli, înţepături la membre)
- Cauza e la coloană, de la care vin în faţă nervii mari, intercostali. Vin “ca şi cercurile la butoaie” şi vin roată prin torace. (Arăt cu mâna cum vin.) Ei bine, acei nervi sunt bolnavi! (nevralgia intercostală, “înţepături la inimă”, dureri prin braţe, umeri etc)
- Durerile din abdomen sunt cauzate de intestine. “Maţe nervoase”. Aşa cum unii oameni, la stres, tremură, sau li se usucă gura, sau le bate inima repede, la dumitale se “strâng maţele”. (colici repetate, dureri vii abdominale, apăsare sub coaste, toate fără modificări ecografice)
- Nu aveţi nici un organ din abdomen bolnav, în schimb plasa fină, microscopică, a nervilor care învelesc organele, este defectă. (pentru tulburare anxioasă, diverse dureri în punct fix sau difuze, greaţă etc)
- Ameţiţi, fiindcă nu urcă sângele la cap corect. El urcă prin ceafă, iar ceafa este cu spondiloză (despre spondiloză ştiu toţi!). Asta blochează sângele. Mulţi oameni ameţesc, dar nu înseamnă că veţi paraliza. (La vertij= ameţeală, oamenii se tem cel mai tare de paralizie!) Când vine ameţeala, vă aşezaţi, vă sprijiniţi cu mâna de perete. Fără frică, va trece. Și încă ceva: odată apărută ameţala, ea probabil se va repeta! (Trebuie spus asta, altminteri omul se va plimba din doctor în doctor la fiecare nou vertij.)
Și mai am poveşti explicative. Am multe! Inclusiv epopeea colesterolului. Că se depune pe vasele de sânge “ca piatra pe ţevile de apă”, până înfundă conducta. Dar nu te doare, nu te trage de mânecă, de aceea e periculos, fiindcă la un moment dat pocneşte fără avertisment. Aici ofer soluţii pentru „jos colesterolul”! Regimul de viaţă sau/şi statinele. Le zic că-s ca şi Calgonul la maşina de spălat!
Sau pentru “fierea leneşă”, „pietre la fiere”, „nisip la rinichi”, „nervi la stomac”, pişat des, căcat rar, tot…
Și m-am îndepărtat rău de titlu.
Ideea este aceea că, omului care vine la medic, nu-i bine să-i spui “n-ai nimic”. Nici măcar “n-ai nimic organic”. Deci nu-i bine să te exprimi cu o negaţie, ci invers. Încerci să-i explici CE ARE, nu CE N-ARE. Asta aşteaptă el de la tine!
Bine punctat Doamna Doctor!am 2 mici ,daca nu deranjez,si daca deranjez tot le las scrise:
1)aceeasi conduita trebuie adoptata si la camerele de garda,unde clasiculse completeaza in mod reflex cu….cred ca nu au timp de explicatiile de care vorbeati sau chiar nu au chef!
2)dragele de statine degreseaza TOT,chiar si creierul,chiar tot ce intilnesc pe cale,ca n-au constiinta proprie sa se duca doar pe coronare si vase de singe!
Articolul este de mare actualitate si la obiect!va doresc rabdare si intelepciune!
Multumesc.
la publicarea comentariului s-a preluat selectiv…..imi pare rau ca am comentat!
Nu, Steluta, n-am mai intrat pe blog pana acuma. N-am selectat, pur si simplu n-am intrat.
Bravo doamna!
Procedezi pedagogic si fiecare pacient va invata ce are, nu ce n-are.
Foarte faina lectia de azi!
🙂
Pingback:Medicul arădean, Otilia Ţigănaş: „– Doctore, sunt bolnav! – Ba n-ai nimic!” | Mandri ca suntem ARADENI
Doamna doctor, nici eu nu am nimic! Doar un tiuit in cap, permanent! :))))
Toate analizele, bune, tensiunea buna, stil de viata normal. Pensionara!
Și-l numim tinitus pe țiuiut și ne-am scos! haha
Putem sa incadram ceea ce spune doamna la „LECTII DE UMANITATE IN CABINETUL DOCTORULUI”. Cald si omenesc , dar si pe intelesul tuturor categoriilor de oameni .Stau si ma intreb : oare mai sunt multi astfel de doctori? sa te vindece mai intai din cuvint si apoi din reteta .
Felicitari doamna.
Excelent,dna doctor. Daca toti medicii ar fi ca dvs,s-ar face un mare pas catre apropierea de bolnav.Pasul cel mare va fi insa facut cand medicii vor renunta si aceste explicatii amabile si suficiente,prin care il lamuresc pe bolnav ca totul e functional sau „in capul lui” si se vor gandi ca poate acesta sufera totusi de o boala,o boala rara,poate, si vor persevera in investigatii ,se vor documenta (chiar si pe google ,poate veti rade dar multe dianostice se gasesc doar la o simpla cautare).In calitate de pacienta suferind de o boala rara va pot garanta ca foarte multe din aceste simptome „functionale ” si fara confirmare prin analizele si explorarile obisnuite ,pot fi semnele unei boli rare ,a unei boli REALE ,sau atipice, dar la care nimeni nu se gandeste pentru ca nu a mai intalnit un asemenea caz in viata sa. Si atunci ii spune bolnavului fie ca nu are nimic ,fie care are ceva functional sau e trimis direct la psihiatrie. cati pacienti cu miastenia gravis sau sindrom Sjogren au trecut mai intai pe la psihiatru…..numai ei saracii stiu….
Foarte inspirata prezentare doamna doctor. Sunt aspecte pe care le trăim in fiecare zi la cabinet si sunt de acord ca este foarte important modul in care le comunicam concluziile unui consult sau ale unor investigatii. Sunt indicatii foarte utile pacientilor care inteleg de ex ca daca au PSA normal înseamnă ca nu au nimic la prostata sau ca daca au ECG normal înseamnă ca nu au nimic la inima desi interpretarea este cu totul alta. Dr. V. Tomescu
Ma inclin!
Sper sa citeasca cat mai multi medici, dar si pacienti.
Am râs în hohote…
Bravo!
da..e forte bine ca incercati sa explicati simptomele/bolile pe intelesul bolnavului…dar ar fi si mai bine daca i-ati spune ceva real si nu aiureli gen vertijul vine de la spondiloza..ca se duce la medicul specialist neurolog si/sau ORL-ist si afla ca pleaca cel mai frecvent de la urechea interna, mai rar de la creier si vase si extrem de rar de la o patologie a coloanei cervicale..si e bulversat sarmanul om. Medicul de familie ar trebui sa informeze corect pacientul, sa-i faca educatie medicala…dar pt asta trebuie, in primul rand, sa fie el informat.:-((
Ești dulce. Mai învață-mă despre urechea internă. Nu știam, mă ajută enorm! haha
Dia,daca taceai filozof ramaneai…ca medic nu esti!
Da…da…stim cum e cu doctorii care iti spun ca nu ai nimic, datorita lor am ajuns sa am lyme cronic! A trebuit sa descopar eu ce am ca doctorii, catalogati buni , din Romania, la care am fost timp de 3 ani, nu au reusit acest lucru! ce inseamna asa? raspuns simplu!
Doamna doctor a scris cele de mai sus cu o superioritate greu de definit, adica prostilor trebuie sa le spui ceva, indiferent ce, dar sa le spui. Si cand vezi ca sunt unii care cred ca e….apropiata de oameni,ti se face mila de ei.
Așa-i. A defini ceva nu-i deloc ușor. Ca dovadă.
Corina, doc Otilia a scris cu multa pasiune, cu drag si cu respect fata de oameni, asa cum face totul de o viata. Daca ti se pare superioritate in cuvintele ei, imi pare rau pentru tine.
Ca prietena si pacienta a Otiliei, iti spun ca nu e deloc aroganta. Citeste atent si nu asa de pornita si pregatita s-o iei la suturi 😀 Chiar nu e cazul.
De multe ori mergem la medic si ni se spune ca n-avem nimic, desi nu ne simtim bine. Si doar nu te duci la medic de nebun sau pentru ca n-ai nimic de facut acasa.
Da, mi se pare firesc sa mi se dea cateva explicatii pertinente. Iar Otilia exact asta face: da raspunsuri oamenilor. Asta denota ca e un om cu adevarat bun si un medic dedicat, care isi respecta pacientii 🙂
Corina, o urmaresc pe dna doctor de ceva timp pe facebook. Uneori comentez, alteori nu, dar afirmatia ta mi se deplasata. Nu cred, ca se da superioara si nu-i trateaza pe pacienti „prosti”. Altfel, nu-ti publica comentariu.
Andreea, urmareste-o si in continuare, crezi ce vrei, dar faptul ca tu nu crezi ca se da superioara , ca sa te citez, nu inseamna ca asta trebuie sa cred si eu. Iar comentariul n-ar fi fost publicat doar daca s-ar fi exprimat direct nu daca ar fi sugerat cat de mult ii pretuieste pe pacienti.
Pai asta am zis si eu; te duci la doctor ca nu te simti bine si doctorul, in loc sa-ti spuna ca n-ai nimic, asa direct in fata, tot iti spune ca n-ai nimic dar mai pe ocolite sperand ca tu esti asa de …naiv incat faptul ca iti spune cu mai multe cuvinte ca n-ai nimic te…vindeca. Si nici nu mai poti spune ca te-a trimis acasa fara diagnostic ca doar ti-a spus ca….. n-ai nimic dar cu mai multe cuvinte.
Gina, draga, mie imi place foarte mult tot ce faci tu, dar da-mi voie, te rog sa am parerea mea despre altceva dacat faci tu! Multumesc! Si sa stii ca nu am luat-o la suturi pe prietena ta, doar am exprimat cu alte cuvinte spusele ei.
Corina, poate ai dreptate cand e vorba de tine. Poate tu esti un om care prefera, are pretentia ca totul sa i se spuna „scurt si la obiect”. In cazul de fata de exemplu doar atat: „n-ai nimic”. Dar crede-ma ca nu suntem cu totii la fel, avem personalitati diferite, comunicam diferit si avem asteptari diferite fata de ce si cum sa ni se spuna. Mie una nu-mi place sa tot umblu la medic degeaba. Dar daca ma duc, destul de rar, slava Domnului, atunci e clar ca nu ma duc fiindca ma plictisesc si nu am ce sa fac acasa sau la munca, ci pentru ca sunt niste simptome care ma nelinistesc. Daca mi s-ar spune ca n-am nimic, as avea una dintre cele doua reactii:
a) Daca am incredere in medicul respectiv, ma linistesc si chiar ma bucur ca n-am nimic. Dar poate raman totusi cu un semn de intrebare fiindca n-am inteles: de ce au aparut si exista in continuare simptomele. Ceea ce nu e in regula, zic eu.
b) Daca nu am incredere in el (poate nu-l cunosc inca destul de bine, etc.), cu siguranta aplic principiul „mai incearca” (si un alt medic. Si inca unul, si tot asa), risipind bani si timp. Exact cum a scris si doamna doctor. Eu una sunt adepta explicatiilor cat mai detaliate si convingatoare.
Toate cele bune!
P.S.: Ma gandesc cu drag la fosta mea doamna doctor, medic de familie in care aveam mereu incredere maxima si nu m-m inselat nicidata! Poate SI din cauza faptului ca nu folosea niciodata replica „n-ai nimic, pa, la revedere!” Ce pacat ca a iesit la pensie!
Pingback:Vreau să-mi fac scintigrafie peste tot, ca să știu ce boală am! | Otilia Tiganas
Dvs nu sunteti convinsa ca omul acela [caruia nu-i detectati nimic obiectiv …. care totusi „nu de nebun bate la usa mea….” „altminteri statea acasa, sau la birt” (foarte dispretuitor….pentru pacienti, ca de altfel si alte afirmatii spre sfarsitul textului, nedemne de un medic )]……reiau, nu sunteti convinsa ca acel OM chiar sufera de CEVA……
Ii spuneti ceva DOAR pentru ca „nu-i bine să-i spui “n-ai nimic””……
….intr-adevar negatiile trebuie evitate (stiti de ce?)…..in schimb le utilizati frecvent in text…..si asta face ca mesajul Dvs sa apara complet PE INVERS…..
INCONSTIENTUL……graieste!