Am zeci de exemple.

ZECI! Din legile românești prost scrise. Ilogic. Inexplicit redactate, chiar dacă intenția a fost bună.

Postarea mea nu are nicio legătură cu Grindeanu, Boc, Ponta, Băse, Udrea sau Iliescu. Este una de logică a discursului, logică atacată sistematic de tot ce-i politic-românesc, de când eu m-am născut. Incluzându-l deci și pe tov N. Ceaușescu, iertat fie.

Hai să analizăm pe textul de azi.

Ceea ce veți citi mai jos, vrea să zică așa:

• o trimitere MF pe boală acută = valabilă 30 de zile
• pe boală cronică e valabilă 60 de zile
• cu excepția a 2 situații: diabet/boli de nutrție + cancer (onco), când e valabilă 90 de zile. Pare simplu ce zic și clar, nu?

Na hai să citim împreună cum zic normele, învârtindu-se-n vorbe după deget pe ceva EXTREM de simplu.

Zic ei:

Norme, Anexa 8, art.11″ (2)

Biletul de trimitere pentru specialităţi clinice este formular cu regim special, unic pe ţară, care se întocmeşte în două exemplare şi are o valabilitate de

• maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii.
• prin excepţie, biletele de trimitere pentru specialităţi clinice pentru afecţiunile cuprinse în unele programe naţionale de sănătate: diabetul şi bolile de nutriţie precum şi cele pentru afecţiunile oncologice, au valabilitate de până la 90 de zile calendaristice.
• pentru celelalte boli cronice, valabilitatea biletului de trimitere pentru specialităţi clinice este de până la 60 zile calendaristice.(…)”

Ce citim? Citim că “Cei patru evangheIiști erau trei: Luca și Matei”. Adică “Unde dai și unde crapă”.

Traducerea ACESTUI text:

• E valabil 30 de zile cu excepția bolilor cu 90 de zile, în concluzie mai merge și 60 de zile!

Citiți vă rog atent și confirmați-mi că FIX așa zice acolo!

De ce?

Din topica frazelor și cuvintele de legătură.

• lipsește cuvântul ACUT în prima frază.
• bagă sintagma “CELELALTE afecțiuni cronice”, când primele cu 30 de zile nu știi ce-s.
• celelalte… atunci… față de alea cu 60 de zile? Cu 30? Cu zero? Sau cum.

Pus una peste alta, lăbărești din vorbe ceva EXTREM de ușor de redactat.

Iar asta e problema ÎNTREGII legi românești, cap coadă!

Dacă, să zicem, ești MF și ai vrea să înființezi în zona ta un Centru de Permanență și te interesează câți medici sunt necesari, iarăși citești normele.

Afli că-s MUSAI 7 DIN ZONĂ… Dacă nu aduni de 7, buni îs și 5. Din zonă. Dacă nici așa, sau ai prea mulți… mai discutăm. Nu-i bai că nu-s din zonă, nici că nu-s 7, (chit că 5 din zonă inițial păreau obligatorii!)

Iată extrasul din norme.

Întâi răspundem la întrebarea CÂȚI!

CAPITOLUL II

Înfiinţarea centrelor de permanenţă

Art. 9. –(1) Pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăse poate înfiinţa un centru de permanenţă prin voinţa liber exprimată a minimum 2 medici de familie, titulari de cabinete de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, care pot coopta alţi medici de familie, medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire,  pentru a se constitui un grup de 7 medici.

(2) În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de 7 medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu 5 sau 6 medici de familie dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea centrului de permanenţă şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă.

Amu răspundem la întrebarea CÂT DE DEPARTE DE CENTRU poate să fie cabinetul lor!

Răspuns din lege= ORICÂT!

Art. 10.

La constituirea echipelor de gardă pot participa medici de familie care îşi desfăşoară activitatea:
a) în zonele arondate centrului de permanenţă

b) în unităţi sanitare care aparţin ministerelor cu reţea sanitară proprie;

c) în alte unităţi administrativ-teritoriale decât cele arondate centrului de permanenţă.

Obsevăm cu ușurință că punctele a)+ b) înseamnă ORICE MF, DE ORIUNDE!

Deci sunt fără rost.

Punctul a) + punctul b), permite ORICĂRUI MF ROMÂN să lucreze în centru fiindcă, logic, “ceva”+ “altceva decât ceva”= TOTUL. EGAL ORICE.

Exercițiu practic, ca să înțelegeți ce spun.

Lege ipotetică:

Roșiile pe care le cumpăr de la tine pot fi:

1. roșii coapte
2. roșii necoapte
3. alte roșii decât coapte sau necoapte!

Mai exact, conform legii, pot să cumpăr de la tine orice roșie. Iar dacă forțăm nițel textul legii, pot cumpăra și vinte dacă-s ceva mai roșietice…