Întrebări adresate Preşedintelui CNAS Vasile Ciurchea.
5 decembrie 2015
Întrebări – de bun simţ, sper – adresate de un medic pălmaş, Preşedintelui CNAS Vasile Ciurchea.
Pornim de la această ştire.
Preşedintele CNAS, Vasile Chiurchea, susţine că sistemul funcţionează, dar că răspunde mai greu pentru că este solicitat. ”În aceste zile se face raportarea lunii anterioare, se fac plăţi pentru luna anterioară şi se raportează şi luna decembrie, deci se raportează două luni”, a explicat acesta, care a adăugat că medicii pot oferi consultaţiile în regim offline, după care, în 72 de ore, să fie trecute în sistem informatic.
Iar eu, simplu pion în acest joc, medic rural nenavetist, (unul care şi-a dorit fierbinte informatizarea!), întreb:
-sistemul n-a fost gândit tocmai pentru a fi “solicitat”?
Nu-i un covor lucrat manual din dormitorul Reginei Maria, la care să ne uităm admirativ fără să păşim pe el.
Este/s-a vrut a fi EXACT instrumentul debirocratizării, al ordinii, al controlului. Cu cât mai solicitat, cu atât mai bine, creşte puterea de control, nu? Se mută din subteran la suprafaţă, munca medicilor. Îi poţi urmări. Poţi trage concluzii. Statistici. Știi unde te afli.
-povestea cu “off line”. Câţi dintre voi, pacienţi, ştiţi exact ce-i aia? Puţini. Cert este că mesajul Preşedintelui induce subliminal, în creierul disperat al bolnavilor, ideea că noi doctorii, farmaciştii, am putea face ceva astfel încât că vă „servim”, dar nu vrem.
Ei bine nu dezvolt, nu contraargumentez fiindcă ar fi lung, ar fi tehnic şi chiar nu cred să vă intereseze. Spun doar că nu-i aşa. Că am risca enorm. Ce am risca? Păi, să fim fie neplătiţi total, fie plătiţi acuma, dar banii imputaţi ulterior – după analize informatice SECI. Fără mamă şi fără tată şi fără „corazon”. Analizele tehnice. Seci. Informatice.
Deci că ne-am expune pielea unui risc financiar, de care nimeni nu ne va salva după aceea. Întreaga poveste fiind încă în ceaţă şi plimbată printre instituţii.
Ar fi un moment propice să recunoaştem făţiş că „Aşa-i, sistemul informatic nu funcţionează bine”! Că nimiceşte nervii întregului personal sanitar şi mai ales pe-ai pacienţilor.
Iar de aici, odată recunoscută treaba, hai să vadă specialiştii ce s-ar putea face, cât ar costa să repari/îmbunătăţeşti/eficientizezi nenorocitul ăsta de sistem.
Până nu pornim de la adevărul “aşa-i, nu merge” ci începem cu „merge dar… „ vom fi blocaţi. În „paradigmă”, vorba lu Pyţi.
Aş aprecia ENORM un decident de forţă care să-şi înceapă discursul prin a rosti adevăruri. Recunoscând ce nu-i bine din ceea ce a făcut el sau partidul lui.
Aş aprecia ENORM un om politic care să-şi înceapă discursul cu ce a făcut bun predecesorul şi să promită că va continua ce-i bun.
Nu mai rezonez DELOC la discursul care începe cu porcăirea precedentului. Nici eu şi nici alţii. Nu cred să mai ţină atitudinea asta în “masa votantă”. Dar vom vedea… la anul.
