Marketing pascal. Curs pentru începători.
Am descoperit echivalenţe izbitoare între percepte religioase tradiţionale, (cel puţin cele pe care eu le cunosc), obiceiuri străvechi rurale şi cele mai moderne sintagme contemporane.
Fiindcă suntem în focuri, despre curăţenia de Paşte.
Majoritatea gospodinelor fac curat periodic. Doară-n restul anului, nu trăim în jeg! Tot facem curat. Dar, pentru o lucrare de mare anvergură, pe care poate ai mai amâna-o din diverse motive sau pretexte, Paştele este un deadline. Un target. Trebuie curăţat mai meticulos ca de obicei şi musai trebuie terminat la data de… termenul predării.
Duminicile, ca zi de odihnă obligatorie=team building. Altminteri, zilele trec cu munca, nevoile, copiii de hrănit, rufe, teme. Dar duminică, fiindu-ţi toate muncile interzise, mai stai cu ai tăi fără să te simţi vinovat că nu-ţi continui proiectul de peste săptămână. Te distrezi forţat şi mai cu folos. De nevoie, dacă nu de voie.
Nunţile şi darul de nuntă. Că-i veselie şi chef, da. Este. Însă nunţile sunt un CAR. Cotizezi periodic la nunţile altora, ca o economie în avans, până vine rândul tău să scoţi “împrumutul”. Cu dobândă minoră şi fără prea multe acte sau comentarii.
Partea digestivă a postului= prevenţia bolilor civilizaţiei: obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic, câte şi mai câte. Nu ţi-l impui, regimul, la sfatul medicului. Fiindcă poate nici nu crezi în el. Dar, dacă-i tradiţie din familie, care familie citează din Biblie, dacă-l fac o grămadă, hai să-l respect şi eu. Și astfel mai destup puţin din arterele cu plăcuţe de aterom, poate mai scad şi-n greutate.
A nu preacurvi, îndemn biblic, mutat în zi de azi =cumpătare, recurs la bunul simţ, la cei şase ani de acasă, (cinci ani pentru grupa zero). Se asortează impecabil campaniei electorale. Este: nu un simplu îndemn, ci chiar hint, pont, secret profesional. Fiindcă un curvoşag corect dozat, la maximum două treimi din PREAcurvie, are un succes mult mai mare la votanţi.
Curvia prinde-n teren, în timp ce preacurvia sperie şi îndepărtează.
Înţelepciunea populară a tradus PREAcurvia în expresia „nu sări calul”.
Iar acum, ca să transfer analiza spre curvia la propriu, nu cea politică, am constatat că – exact ca şi legile sistemului sanitar-, şi asta cu preacurvitul e ambiguă. Te bagă-n ceaţă, fiindcă nu ai norme de aplicare. Nu există un barem obiectiv de la care încolo curvia să devină exagerare. Sau, până la care să fie okay.
Cum, Doamne, stabileşti dacă “Adelayde Floare Z. Pătrulescu” e preacurvă, sau o onorabilă curvă cumpătată?
Oricum, până apar normele în MO, „Adelayde Floare Z. Pătrulescu” este virgină. Bazat pe prezumţia nevinovăţiei. Ș-apoi… cui îi şi pasă de Adelayde Floare Z. Pătrulescu? Ni se arde drobul în cuptor de atâtea gânduri. Facă ea ce vrea cu drobu` ei.
Deci, un Paşte fericit tuturor!
PS. În felicitarea de Paşte a acestei postări, am pus în coşuleţ trei ouă, nu două, ca să n-avem discuţii că nici de Paşte nu mă potolesc şi nu mă fac fată Preacuminte!
