„Noi n-avem pipotă”! Despre ocluzia intestinală, chirurgul Oana Goidescu
Guestpost dr. Oana Goidescu, chirurg
Încurcate-s căile… digestive
Mai pe scurt, OCLUZIE.
Ocluzia este oprirea circulaţiei pe undeva prin tubul digestiv, mai la deal sau mai la vale. În sine nu e o boală, e o consecinţă ultranasoală a unui morman de boli.
Cum se manifestă ?
În primul rând doare, că maţele alea oprite din lucru se zbat să depăşească obstacolul . „Colici de luptă” le zicem noi.
Apoi, conţinutul trebuie deversat pe undeva şi o ia cătinel înapoi. Pe unde a intrat. Adică vărsături. Apar mai devreme în ocluziile înalte (cele aproape de gură) şi mai târziu în cele joase (cele aproape de fund). Invers este, însă, cu tranzitul: în ocluziile joase tranzitul se întrerupe mai repede, în cele înalte mai poţi evacua câte ceva… până nu mai ai ce. (tranzit intestinal=fluxul continuu, corect, de sus în jos, până la eliminarea materiilor fecale).
Dacă prezentarea la medic întârzie, apar semne generale mai mult decât notabile: dezechilibre hidroelectrolitice, stare generală intens alterată, febră, inima bate tare şi ea , săraca, (cum e în vreme de război), pipi nu mai iese (că nu ai din ce să-l fabrici).
Știţi care-i culmea deshidratării? Să faci pipi pudră.
Cum se ajunge la aceste dopuri care determină ocluzia? Păi, simplu:
1.Când apare o barieră direct în drum: de la cancere, la gheme de limbrici şi la fecaloame. Fecalomul este “o bucată” de scaun întărit ca piatra.
Cu fecaloamele, să zicem c-o rezolvăm, cât de cât! Acuma suntem în sezon de struguri. Dacă eşti constipat de felul tău, sau în urma unei boli şi te îndopi cu struguri, atunci îţi umfli maţul cu reziduuri formate din sâmburi şi coji. Dopul, blocat înainte de evacuare, este extras de doctor, devenit brusc vidanjor cu înaltă calificare. Cum altfel să evacueze el dopul, decât „digital”? La fel am făcut şi pe vremea cireşelor înghiţite cu tot cu sâmburi, “că fac bine la digestie”. (Alooo, nu fac deloc bine, sâmburii de cireşe. Înfundă! Noi n-avem pipotă!)
2.Când obstacolul este datorat unei gâtuituri. De exemplu hernia strangulată, (am vorbit deja despre ea: http://www.otiliatiganas.ro/ma-doare-burta-sfaturile-chirurgului-oana-goidescu/), dar şi eventraţiile. Eventraţiile sunt “găuri” prin peretele abdominal, apărute la nivelul cicatricilor postoperatorii. Sau aderenţele postoperatorii, care îşi au contribuţia lor, defel neglijabilă
3.O „bubă” la alt organ. Fie maţele se lipesc de alt organ inflamat, fie limitează o fâsâitură într-un organ, fie pur şi simplu nu le convin condiţiile de lucru (peritonite , dezechilibre metabolice, infarcte entero-mezenterice). Atunci, maţele intră în grevă, fiindcă ele n-au ministru să le trimită la muncă pe zloată, sau fără materiale .
DAR!! Indiferent de cauza ocluziei, ea este o urgenţă chirurgicală!!
Poate fi amânată cel mult până apucă reanimatorul să mai bage ceva zeamă prin vasele de sânge, că zeama din dotare e fugită în maţ şi bălteşte. Oricum, şi asta doar în spital, nicidecum acasă!!
Rezolvarea ocluziei este numai operaţia. Aceasta elimină (sau în cel mai rău caz ocoleşte) obstacolul, pentru că există şi pacienţi la care te limitezi la a-i scoate doar din starea de urgenţă, limită impusă de celelalte bolile ale lor.
Deci. Dacă doare burta, verşi, şi te duci la baie numai să dai la raţe, fuga la doctor!
