Am definit „niţel” insuficienţa cardiacă – IC

(Ai linkul spre primul episod, în josul acestei postări.)

Deci IC este o oboseală/blegeală/lipsă de vioiciune a inimii. Este„noncheful” ei de a mai pompa eficient sânge în corp.

N-aţi uitat că el, sângele, transportă (printre miile de „bărcuţe” transportate pe valuri!) cele două elemente VITALE: glucoza şi oxigenul. Nu că restul “bărcuţelor” ar fi neinteresante, dar vă rog să reţineţi că fără oxigen sau/şi glucoză, e jale mare!

Ce boli pot conduce, cu vremea, la IC?

Orice boală din corpul tău: lungă, necontrolată, are ca ţintă finală inima ca organ, în ansamblul ei. DECI practic, la final, ABSOLUT ORICE BOALĂ SCĂPATĂ DIN FRÂU, POATE CONDUCE LA O IC.

Dar eu mă voi referi la cazurile extrem de frecvente şi aflate aproape de inimă. Cele care interesează majoritatea cititorilor. Nu la ceva sindroame cu 3 nume proprii, şansă să le faci: 1 la 30 000, găsibile cu Google, veci pururi văzute de mine, şi pe care le-am uitat din anul 5 de facultate.

Discutăm aşadar despre ce-i banal, repetat, frecvent, la ordinea zilei.

Hai să începem cu inima însăşi:

– boli directe ale muşchiului cardiac – mai rar

– ale foiţei sale protectoare – pericardul – mai rar

– tulburările ritmului inimii=aritmii – ele conduc foarte des spre IC!! În special fibrilaţia atrială. Aritmiile le voi lua în discuţie separat, dar până atunci citeşte aici http://www.otiliatiganas.ro/ce-este-tahicardia-m-ati-intrebat-azi-raspund-azi/

– boli ale valvulelor (uşiţele cavităţilor inimii care asigură, mecanic, un flux corect al sângelui, adică fac ca el să curgă în direcţia cerută)- nu-i rar, dar nici extrem de des

– boli ale coronarelor – foarte des!

Azi voi vorbi despre:

CORONARE – ISCHEMIE – ANGINA PECTORALĂ – INFARCTUL DE MIOCARD (în episodul 3 veţi găsi tulburările de ritm)

Coronarele sunt vasele/văsuţele care irigă inima.

Ciudat, nu? Adică tu, “miocit”(celulă a muşchiului cardiac),tu care toată viaţa te ocupi să pompezi sânge şi vezi cum curge-ntruna sânge “la locul tău de muncă”, eşti înconjurat de sânge (că te şi saturi), dar când devii setos tu însuţi, nu te poţi apleca să-ţi iei sânge din cavităţile inimii. Ci aştepţi cuminte să-ţi ofere coronarele. Uf. Bietul muşchi cardiac! E ca un om care priveşte râul cristalin de pe mal, buza uscată de sete, dar n-are voie să se aplece să bea apă din râu, ci musai să aştepte pe careva să vină cu o căniţă de apă. Aşa şi muşchii inimii. Depind de bunăvoinţa coronarelor care îi hrănesc.

Atunci când vasele coronare se înfundă, se îngustează, se rup/sparg, muşchiul cardiac pe care îl deservesc, are de suferit. (De ce ajung să se rupă/înfunde coronarele, citiţi tot în josul acestei postări. Este vorba despre HTA, colesterol, trigliceride. M-am străduit să ordonez informaţiile, astfel încât să curgă logic şi simplu.)

Deci. Muşchiul cardiac lipsit de hrană şi oxigen prin distrugerea coronarelor, dă alarma! DUREREA. Angorul. Criza dureroasă de inimă.

Aici intervine povestea “anginei pectorale”!

Să defalcăm termenii şi totul pare, dintr-o dată, uşor de înţeles.

1. Lipsa de oxigen a oricărui ţesut, o numim ISCHEMIE.
2. Dacă ischemia se referă la ţesutul cardiac, devine cardiopatie ischemică (sufixul “patie”= boală)

Legat= CI= cardiopatie ischemică.(N-aţi uitat, sper, că IC=insuficienţa cardiacă! Nu le amesetcăm, nu le confundăm.)

3. Dacă doare= CID= cardiopatie ischemică dureroasă
4. Dacă nu doare, (ci ischemia-i la început şi se depistează în analize/teste)=CIN= cardiopatie ischemică nedureroasă
5. Durerea cardiacă ischemică o numim angor/angină/angină pectorală/angor pectoris şi o prescurtăm AP.

CUM DOARE INIMA? Există nişte caractere specifice, descrise riguros în cărţi, însă  rar apar exact cum scrie acolo. Este descrisă ca: gheară, strânsoare, apăsare acută (nu-i tip junghi, cuţit, înţepătură!) Este localizată în piept, pe partea stângă, iradiată/sau nu la baza gâtului, chiar mandibulă, în zona stomacului, rareori în lungimea braţului/antebraţului până la ultimele două degete ale mâninii stângi.

Noi medicii ştim regula “Când pacientul arată durerea cu degetul, clar nu-i inima! Durerea de inimă o arată cu palma deschisă, făcând cercuri largi pe peipt şi nu poate arăta exact un loc anume.”

NITROGLICERINA (NG) aşezată sub limbă, e sfântă şi-n zi de azi! Dar. Diagnosticarea corectă a angorului de către medic e obligatorie, iar prima doză de NG din viaţa ta, de preferat în prezenţa medicului. Poate da hipotensiune ortostatică şi să leşini când te ridici. Mai poate da dureri de cap. Medicul va şti ce să te sfătuiască. În orice caz, testul terapeutic cu NG este, cum ziceam, aur curat şi-n zi de azi. Dacă unei anume dureri în piept (slabe, lejere, nicidecum cotropitoare!!) nu-i cunoşti cauza, se pune NG sub limbă. Trece în 2-3 minute? E inima. Nu trece, nu-i inima.

CÂND DOARE INIMA? CÂT DOARE?

Dacă doare la efort, atunci e angor de efort şi o prescurtăm APE(angină pectorală de efort).

• Prin efort înţelegem nu doar efortul fizic clasic, gen tăiatul lemnelor, ci orice stres. Frig, umezeală extremă, act sexual, anxietate, probleme sociale/de viaţă/furie etc. Totodată, gravitatea ischemiei/anginei e clasificată şi ea (exact ca şi IC) după intensitatea efortului la care apare durerea. Mii de forme există! De la o partidă de tenis amical, până la a duce cana la gură.

Cât timp durerea e declanşată de ceva anume, (iar tu bolnav, ştii ce!), cât timp trece dacă opreşti efortul, sau pui NG sub limbă, e o APE controlată. Stabilă. O cunoşti. Poţi s-o ţii în frâu. N-ai nevoie de urgenţe sau de medic, gestionezi singur.

Dacă o ia razna, iar durerea nu mai trece la nimic, e angina instabilă şi devine o URGENȚĂ!

Porneşti direct la medic!

Nu uita, la aşa ceva mai bine greşeşti exagerând, decât invers –  ignorând. Unei angine instabile îi poate urma/sau nu, infarctul de miocard – moartea unei bucăţele de inimă la care nu a mai ajuns oxigen deloc. Uneori boala se opreşte la atât, (la bucăţica moartă), restul inimii se resetează şi rămâne cicatricea. Alteori, apar fenomene în cascadă iar infarctul devine fatal.

Să ştiţi că există infarcte acute care arată iniţial ca un ulcer gastric, sau cu durere la baza gâtului, sau mandibulă, sau cu leşin fără durere, sau… că evoluţia durerii de inimă (a anginei) e diferită (mult atenuată, parşiv mascată) la diabetici.

Aşa că voi trage câteva concluzii

1. APE- angina pectorală de efort, clasică, deja diagnosticată corect, pe care o recunoşti, se potoleşte prin evitarea efortului, oprirea lui imediată şi nitroglicerina aşezată sub limbă.
2. APE ştiută de tine dar care brusc s-a schimbat, nu trece cu NG, vine/revine rapid, se agravează, o numim angor instabil şi e URGENȚĂ majoră. La doctor, urgent!
3. Orice semn nou, durere nou apărută, sufocare, palpitaţii, leşin, atunci când deja eşti diagnosticat cu ischemie cardiacă, poate deveni urgenţă. Nu neglija, nu minimaliza. Mai bine greşeşti prezentându-te inutil la medic, decât invers – ignorând primele semne (atipice) de infarct! Cardiacul, în general, ajunge să se autocunoască. Momentul periculos la care eu mă refer, este ceva acut, NOU apărut. Ceva ce nu ai mai avut până acuma. Nicidecum nu te îndemn la urgenţe, sistematic, la fiecare criză de angor STABIL!

va urma

Insuficienţa cardiacă, primul episod:

http://www.otiliatiganas.ro/insuficienta-cardiaca-pe-limba-tuturor/

Doctore, ce-i tensiunea asta, de fapt?:

http://www.otiliatiganas.ro/doctore-ce-i-tensiunea-asta-de-fapt/

Trigliceridele, cumnatele colesterolului:

http://www.otiliatiganas.ro/trigliceridele-cumnatele-colesterolului-in-trei-cuvinte/

Salata Boeuf şi tratamentul tensiunii:

http://www.otiliatiganas.ro/salata-beuf-si-tratamentul-tensiunii/

Șablon pentru hiprtensivi:

http://www.otiliatiganas.ro/sablon-pentru-hipertensivi-scurt-eficient/

Hipertensiunea arterială, greşeli la foc automat:

http://www.otiliatiganas.ro/hipertensiunea-arteriala-greseli-la-foc-automat/

Pentru pacienţii cu tratament cronic zilnc- inimă, tensiune, colesterol:

http://www.otiliatiganas.ro/pentru-pacientii-cu-tratment-cronic-zilnic-inima-tensiune-colesterol/