Nu-i spune bărbatului, never ever, că altul conduce mai bine!

Fuseserăm participanţi la un simpozion medical în ţară, toţi patru medici de familie. Drumul spre casă. Colegul A la volan. Alături, colegul B. În spate, eu şi o colegă. Ne îndreptăm spre Cluj. De la Cluj urma să pornim cu maşina lui B (lăsată acolo) spre Oradea, doar eu şi el. De la care Oradea, urma să mă preia bărbatu` meu.

Mă urmăriţi, da? Nu-i greu. Deci ne îndreptăm spre Cluj patru, unde voi trece în altă maşină doar eu cu B. Iar eu cu B nu mai fusesem veci undeva cu machina!! Bon.

Știţi fazele alea din desene animate când Tom zâmbeşte destins, trecând pe lângă o scenă aberantă şi numai după zece metri pricepe că-i aberantă… apoi frâneaza brusc, îşi face capul titirez şi se opreşte, privind consternat în urmă.

Cam la fel şi eu, (care mă tem cumplit de viteza la volan!! CUMPLIT!!), eu cu gura pân` la urechi, ciripesc vesel în spate, în timp ce B, viitorul şofer, ne povesteşte ceva de genul:

-Și… urma să merem acolo… (detalii unde anume)… da o zis nevastă-mea „nu vin cu tine, că tu conduci prea tare!”

Ciripitul meu îngheaţă brusc, moaca-mi pică, doctoriţa de lângă mine, care mă cunoaşte bine:

-Oti, auzi ce zice?? Ți-o cam picat faţa… Succes la drum!

SIGUR aveam deja moacă de criminal dus spre eşafod.

Dar urmează drumul nost`, şoferul conduce EXCELENT pe bunelea, atent la fiecare gest, nu mi se pare că ar decide nimic la voia sorţii, nu depăşeşete nimic fără să fie absolut sigur, nu zboară pe serpentine… este echilibrat, sigur pe volan şi calm. Spre capătul drumului, îi spun uşurată:

-Conduci EXCELENT!! Zău.

-Noa zi-i asta şi lu` nevastă-mea!

Ioai… da cum să-i zikk aşa ceva muierii? Că oi fi cretină să bag mortu-n casa omului! Başca la bord rula un CD cu muzica mea preferată, Harry Belafonte.

Prima concluzie: nici la pomul lăudat, da nici la ăla hulitu, să nu te duci cu desagii prefabricaţi! Tricotează-i pe loc. Instant. Live.

EPILOG- din Oradea mă preia consortul meu. Cei doi îşi dau mâna la OMV în parcare, se plac din prima. Eu – vipera – îi susur discret consortului

-Colegul meu conduce extrem de cuminte… nu aşa… sportiv ca tine!

Jenucu, mie în barbă, sec:

-Mulţumesc, am să urmăresc cum conduce şi am să iau câteva lecţii de condus!

Mi-era clar că vorbisem în plus, ca şi cum el ar fi lăudat gambele fine ale unei tipe, în competiţie cu ale mele… dacă nu mai rău!

A doua concluzie: nimeni nu conduce pe placul consortului/consoartei. Numa pe placul nou veniţilor.

Pe mine şi pe şofer, după două zile, ne-o luat în băşcău virtual colega care a asistat la declaraţia sinucigaşă, cum că nevasta zice că el “mere prea tare”. Ne scrie colega:

-Da? Aţi ajuns cu bine la Oradea? Și io care credeam că nici n-aţi mai ajuns…

A treia concluzie, de fapt îndemn. Nu “te râde” de alţii, că mâine poţi fi tu “alţii”. Haha

A patra concluzie- axiomă. Izbeşte-ţi bărbatu în ce vrei: portofel, card, carieră, erecţie, notorietate, inteligenţă… NUMA NU-I ZICE CĂ ALTU` CONDUCE MAI BINE!

One Comment

  1. Nicolae Lungu 23 iulie, 2015 at 7:24 am - Reply

    Musai tre sa eviti asta,ca e de rau! :)

Lăsați un mesaj...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Laborator Analize

Arhive

Get more stuff

Subscribe to our mailing list and get interesting stuff and updates to your email inbox.

Thank you for subscribing.

Something went wrong.