Pyţi revine, după o lungă tăcere. Iunie 2016…

O aspeasă la ceafă când se-nervează, o înţeapă la inimă dacă n-are bani în cont şi simte un tremur în tot corpul când Nick nu o sună din vamă. Acolo are el biznisul, e CEO la multinaţionala Jin Lig, departamentul „WT”- without tymbre.

Piţţ s-a asigurat. Are şi card.

-Duamna Otilia. Că putem fi deja pretene oarecum intime, nu? Vă citesc pe Febeu, deci nu cred să mai avem taine.

-Nu, Piţţ. Tutuieşte-mă chiar, e-n regulă. Care e problema ta?

-Proglema e că lui Nick nu i se mai ridică. Și i-am zis-o în faţă. Nick! Până şi doctora mea o ridică (reţeta offline) cât îi noaptea de lungă. În PIAS.

-Ahaa, disfuncţie erectilă a partenerului contractual!

-Că cam. Nu v-am simpatizat. Decât vă citeam. Dar trebuie să recunosc că, în ciudă la disfuncţiolanilăţile de sistem, (ptiu mi se-ncurcă limba!), vi se ridică mult mai des decât lui Nick!

-Mda. Mă bucur că te sastisfac, Piţţ, dar nu de mine depinde, ci de server.

-Server? Adică cum. Sunt bolnavă rău şi vorbele astea mă sperie. Plus că nu îmi place să depind de nimeni. De la grădi deja am fost libertină!

-Adică, dacă nu merge sistemul, eu chiar nu am ce să fac.

-Aşa zice şi Nick. Că sistemul lui e autonom şi nu îl poate comanda. Tablete dă sistem nu aveţi?

-Aş avea, Viagra. Nu se compensează.

-Bun, atunci vă rog scriţi opt baxuri. Aşa cumpărăm noi şi apa minerală, angro, tot câte opt, că iese mai eftin!