M-ați întrebat, răspund.

Ce este hernia?

Încep cu definirea ei generală, valabilă oricărei hernii. O fac cu cuvintele mele, nu copy paste din DEX. Este o ieșire a unui organ din locașul lui normal, printr-o „gaură”, o „ușă” care nu ar trebui să fie acolo.

Hernia se referă doar la organismele vii, deci ieșirea mustului fermentat din butoi aruncând dopul, nu-i hernie.

Folosind (simplist) expresia „are hernie”, ne referim mai ales la hernierea organelor din abdomen prin peretele abdominal, în punctele lui slabe din născare. Toate organele din burtă (abdomen): intestine subțiri și groase, ficat, stomac, pancreas, veziculă biliară etc, stau acolo cuminți, sub presiune, fiindcă mușchii burții le țin să nu iasă. Dacă v-ați imagina un model SF că ați despica cu un cuțit acuțit abdomenul, să știți că, lăsând de-o parte problema sângelui care ar țâșni, toate organele ar izbucni în afară, fiindcă ar scăpa de sub control și presiune.

Mă urmăriți? Bun. Continuăm.

Atunci când presiunea organelor e prea mare, sau peretele abdomenului slab, fără mușchi, organele dinăuntru pot să împingă peretele în zonele cele mai vulnerabile (buric și zonele inghinale), astfel încât acolo se formează un balonaș. Aceea e hernia!

Dacă balonașul e la buric, adică ombilic=hernie ombilicală.

Dacă-i în zona inghinală, ghici cum îi zicem? Hmm? Corect! Hernie inghinală.

Dacă e pe cicatricea unei operații vechi? Aici nu poți deduce singur… deci te ajut, o vom numi eventrație postoperatorie.

Atât pentru astăzi. Cum le tratăm/sau potolim, povestea herniei hiatale, dacă hernia abdominală este reductibilă, coercibilă sau nu, mâine!