Un mesaj informativ, scurt. Bază de pornire care nu suportă dubii.

CARDUL DE ASIGURAT.

Noi medicii, indiferent care: (de familie sau alţii), suntem cei care vă CITESC cardul. PUNCT.

Îl băgăm (pe card) în aparatul numit “cititor” şi citim ce-i acolo.

Dacă-i de bine (adică ce-i acolo corespunde realităţii), ne bucurăm împreună cu voi. Dacă-i rău, ne luăm cu mâinile de cap. Nu unii pe alţii, ci fiecare pe sine.

DAR!!

NU, noi NU putem – tehnic- să facem modificări în card. Putem doar CITI ce scrie pe card.

Orice intervenţie modificatoare o va face Casa de Asigurări. Greşeli există multe, oioioi!

Noi medicii citim cardul, exact aşa cum bancomatul citeşte câţi bani aveţi în cont. Iar dacă vi s-a furat din cont el, bancomatul, nu are ce face decât să vă informeze “sold zero”. Nici nu-ţi încarcă singur bani în cont, nici nu-i depistează pe făptaşi, oricât ai da cu pumnul în el, sau oricât l-ai “înjura de soft”. Că de mamă nu poţi.

Acest adevăr este musai de priceput!

RECAPITULARE: un medic citeşte cardul, dar NU POATE OPERA ÎN EL. Nu poate modifica în bine erorile sistemului. Pe asta o fac DOAR salariaţii CAS, la care trebuie să mergeţi voi cu dovezi/dovezi, vorba Ceauşeascăi, iertată fie!

Următorul adevăr, pe care nu-l respectă toţi medicii şi care va genera aici polemici, este că:

• în baza legii, cardul ar trebui să fie suficient, atunci când ce-i pe el e conform realităţii. N-ar trebui ca doctorii să vă solicite şi alte dovezi de asigurat/hârtii, cu O SINGURĂ EXCEPȚIE!! Adeverinţă proaspătă de la serviciu PENTRU CONCEDIU MDICAL. Doar atunci.

Restu-i folclor, neştiinţă, exces de zel şi alte asemnea.

Am zis.