Poezie cu mică doamnă
Micuţă doamnă foarte sensibilă –
Tocuri de fildeş, unghie ruptă
Fesă pietroasă greu accesibilă
Sprânceană lată şi burta suptă.
O umbră glumeaţă acolo, pe-o stea,
Împrăştie-n lume pungi cu bilete
Care decid între apă şi sete
Cine pe cine iubeşte şi vrea.
Miraţi, dintre pagini, doi greci filosofi
Nu înţeleg unde-i legea şi rândul…
Dar ei nu-ţi zăresc glezna fină-n pantofi,
Îşi moţăie-n carte verbul şi gândul.
Unde ţi-e unghia căzută pe piatră ?
Oh, slavă Ţie că nu-mi pierd umorul!
De tine, sensibilă doamnă, duc dorul
Cu vulg, filosofi, dumnezei laolaltă.
Comentarii
Poezie cu mică doamnă — Niciun comentariu
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>