Micuţă doamnă  foarte sensibilă –

Tocuri de fildeş, unghie ruptă

Fesă pietroasă greu accesibilă

Sprânceană lată şi burta suptă.

 

O umbră glumeaţă acolo, pe-o stea,

Împrăştie-n lume pungi cu bilete

Care decid între apă şi sete

Cine pe cine iubeşte şi vrea.

 

Miraţi, dintre pagini, doi greci filosofi

Nu înţeleg unde-i legea şi rândul…

Dar ei nu-ţi zăresc glezna fină-n pantofi,

Îşi moţăie-n carte verbul şi gândul.

 

Unde ţi-e unghia căzută pe piatră ?

Oh, slavă Ţie că nu-mi pierd umorul!

De tine, sensibilă doamnă, duc dorul

Cu vulg, filosofi, dumnezei laolaltă.