Ce facem când ne doare gâtul?

Scurtă recapitulare despre abuzul de antibiotice şi administrarea lor necontrolată- (fie inutilă, fie cu un antibiotic nepotrivit bolii, combinaţie greşită, fie greşit dozat).

Care sunt urmările acestei serii de greşeli?

  1. Urmări negative individuale: adică îţi face rău FIX ţie, fiindcă întârzie vindecarea, declanşează efecte adverse, dă liber la ciuperci prin maţe, gură, puţă, sau alergizează (vezi şocul anafilactic!). Sau permite, la scurt timp, o formă agravată a bolii iniţiale.
  2. Urmări planetare: selectarea de bacterii rezistente la antibiotic, astfel încât atunci când CHIAR ai avea nevoie de el, bacteria îl ignoră. E rezistentă, „virgoanţă”, nu moare sub tratament. Și te toacă, sau chiar ucide.

Acestea fiind zise, hai să vă dau două idei simple, naturale, de ameliorat durerea în gât VIRALĂ. Adică peste 90 % din durerile-n gât.

  1. Gargara cu apă călduţă şi foarte sărată. O linguriţă de sare grunjoasă (ca pentru murături), la o cană cu apă. Clăteşti gura adânc, până-n gât, apoi scuipi şi laşi aşa cam o oră. Fără să mai bei sau mănânci ceva, după aceea. De 3-4 ori pe zi, faci figura.
  2. Prişniţa= compresa. O pânză înmuiată-n apă călduţă, stropită cu spirt medicinal, bine stoarsă, se aplică – înfăşurată – pe gât. Deasupra se pune o bucată de nailon (pungă, de exemplu) iar peste, un fular de lână. Și stai aşa până se înfierbântă bine dedesubt. Procedeul ţinteşte căldura umedă locală, iar spirtul din combinaţie e un puternic vasodilatator, dezinfectant şi revulsivant.

Dacă 3-4 mii de cititori ai blogului meu – nemedici – vor prelua ideea, chiar a meritat să mă zbat s-o scriu. Și îi depăşesc uşor pe cei 1-2 care vor zice că-s ţărancă proastă şi bat câmpii. Dar până şi ăia…  dacă nu zic că-s urâtă, mi-or fi simpatici în felul lor. ha!

Mai mult postări pe acest subiect, citeşte aici:

2 Comments

  1. […] Primiți cu sfaturile de la o țărancă sub acoperire? […]

  2. Oleg Juncu 29 august, 2016 at 1:23 pm - Reply

    Pe vremea când sulfamidele se dădeau numai celor aleși iar antibioticele încă n-ajunseseră la noi, eu m-am ales după o amigdalită cu o glomerulo-nefrită acută de care am scăpat ca prin urechile acului datorită unui medic minunat căruia îi sunt și acum profund recunoscător. Pot spune că îi datorez viața, că pe atunci nu se cunoștea dializa.

Lăsați un mesaj...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Laborator Analize

Arhive

Get more stuff

Subscribe to our mailing list and get interesting stuff and updates to your email inbox.

Thank you for subscribing.

Something went wrong.