Ciubuc, onorariu și „DNA să vină să ne ia”!
Nu ar trebui să mai explic titlul postării, așa-i? Că-i satiră, că-i umor amar, că-i glumă. Că n-are treabă niciun „DNA să vină să ne ia” cu onorariile și taxele noastre. Bun.
Deci, scurte explicaţii despre medicul „privat” sau „de stat”.
Practic, sintagma “de stat” este sinonimă cu „a avea/sau nu contract cu Casa de Asigurări”. Fie tu – medic, fie instituția medicală la care ești angajat.
Contractul presupune ca, pentru pacientul ASIGURAT, casa de asigurări să-i deconteze medicului consultația ta. Toată, sau o parte. Nu şi investigaţiile necesare. De reținut că niciun gest medical nu-i gratis. Cineva îl achită chiar și atunci când tu, pacient, nu scoți bani din buzunar. E plătită deci de CAS, sau de serviciile sociale, de Ministerul Sănătății etc. Nu-i gratis. Costă. Dar diferă plătitorul.
De aici pornesc sute de variante „luate câte două”. Fiecare caz e cu specificul său. Ca pe la noi.
Vă dau câteva exemple.
Cardiolog în contract cu CAS. Dacă ai trimitere, consultaţia n-o plăteşti. Dar nu fix atunci când vrei să fii examinat, ci când îţi vine rândul la „gratuitate”. Poate peste două luni.
Deci poţi să economiseşti, să zicem X lei. În schimb, achiţi EKG-ul și ecografia de cord, sau/și proba de efort, holterul etc, fără de care diagnosticul corect nu poate fi pus.
Prin urmare: costul se compune din X+Y lei, în care X=consultul propriu zis, iar Y= investigaţiile: una, două sau mai multe. Dacă ai trimitere și cardiologul are contract CAS, dacă-ți merge cardul, dacă ai buletinul la tine dacă… dacă… dacă, atunci economisești cei X lei, nu și pe cei Y.
Internist angajat al unui spital, cu cabinet privat în afara orelor de spital. Sau cu orar în policlinică. Cabinetul poate avea/sau nu contract CAS. Deci fie acolo plăteşti tot, fie ai trimitere şi nu plăteşti consultaţia, dar achiţi ecografia abdominală, de pelvis, sau EKG-ul.
Nu uităm că trimiterea este „un CEC purtător de bani”! Trimiterea scade costurile tale directe din portofel. Uneori scade semnificativ, alteori rahat. „Cacum n-ar fi”. Ex: cu trimitere – dai 60 lei. Fără, dai 100. Economisești 40 de lei, să zicem. În schimb, ca să obţii trimiterea, pierzi o zi din munca ta, în care ai câştiga, făcându-ţi meseria, 150 lei. Claro?
Medicii de familie au toţi contract CAS. Dar, nu tot ce mişcă-n cabinet e decontat de Casă. O parte da, şi acolo nu ai voie să taxezi. O altă parte nu, şi acolo pacientul plătește.
Pus una peste alta, povestea e complicată şi ambiguu legiferată, dar orice medic care emite chitanţă pentru suma încasată, ştie sigur că are acest drept. Banii încasaţi fără chitanţă sunt ilegali, posibil cu două surse de ilegalitate:
- Fie încasează ceva ce ar trebui să-ţi facă gratis, pentru că-i dă şi Casa banii respectivi, deci dublează intrarea sumelor
- Fie este evaziune fiscală, deci nu plăteşte impozit pe suma încasată
Mă refer strict la costurile, decontul unor consultaţii, nu la ciubuc/mită/”foloasă necuvenită”.
Aia-i altă poveste. Adică ciubucul.
De învăţat termenul onorariu= bani impozitaţi, încasaţi legal pentru serviciul prestat = chitanţă sau bon fiscal emise.
Categoric, dacă medicii ar emite nenorocita aia de chitanţă ori de câte ori ar încasa onorarii, oamenii ar fi mai puţin suspicioşi şi derutaţi.
DAR. Ce vă sfătuiesc, este să întrebaţi CLAR, dinainte, cât costă, ce plătiţi şi unde-i afişată lista de preţuri. Nu aveţi nimic de pierdut. Dimpotrivă. Curaj, fără rușine, întrebați dinainte cât costă, sau citiți atent lista de taxe, afișată obligatoriu.
PS. Auzind în jur frecvent (mai ales în presă!) termenii ciubuc/mită vizând medicii, i-aş nuanţa şi pe ei. Pe termeni. Nu-i acelaşi lucru. Mita e o plată (zic eu) pentru ca mituitul+mituitorul să comită împreună o ilegalitate. O fraudă.
Iar ciubucul, (peşcheşul) e o altă plată, una informală, (încă neimpozitată la noi) a beneficiarului mulţumit de serviciile prestate. Nici bancnota lăsată chelnerului, nu-i mită. E ciubuc.
Eu aici definesc termeni, nu fac analiza a cât e de bine/rău, corectă/incorectă „instituţia ciubucurilor” medicale în România.
Un lucru-i clar. Că de ciubuc/mită ştie tot românul, de cuvântul „onorariu”, nu.
Află ce se plăteșe și ce nu, la medicul de familie, citind mai jos:
CNASS decontează serviciul ECG, ecocardiografia și ecografia abdominala medicilor interniști, geriatri și cardiologi (aici strict Ecg și ecocord). Scrie în contractul cadru . Recomand pacienților cărora li se cer bani pt aceste investigații sa ceara chitanță/bon și explicații.
Decontează asa cum decontează si analizele. In limita fondurilor. Care au prostul obicei sa nu ajungă nici pana la jumătatea lunii.
Nu mai asmuțiți pacientii împotriva medicilor. Măreață casa este cea de blamat pentru ca asigurarea e degeaba. Sincer.
Bogdan.
Va trebui să defalc răspunsul tău în propoziții, ca să-l demontez.
1. La Arad ajung analizele toată luna.
2. Dracu` asmute pacienții asupra medicilor. Iejnebun? Eu scriu mult și des, și ultima mea intenție e asmuțirea a ceva asupra a altceva. Să fim serioși.
3. Casa e Casă, nici meschină nici măreață.
4. Asigurarea nu-i degeaba nici în Togo. Ar fi, în comunism, dar nu-i visul meu.