Comandă setul AKUTOL, AICI

Insuficienţa cardiacă pe limba tuturor. Episodul 1

Despre insuficienţa cardiacă, (o afecţiune deloc rară), am să scriu fracţionat, în câteva episoade. Fiindcă e tare mult de spus. Și ca să nu vă plictisesc şi ca să vi se facă dor de mine.

Ce este insuficinţa cardiacă? Ce simptome pot să  apară?

Insuficienţa cardiacă, o veţi găsi “IC” în documentele medicale, este mai mult un fapt, o stare, decât propriu zis o boală. Este “o oboseală a inimii” care nu mai pompează eficient, corect, sângele-n corp. Întotdeauna cauzată de altceva, de boli care conduc, după o vreme, spre această oboseală/blegeală/ineficienţă/lipsă de vioiciune.

Pe lângă „IC”-ul din documente, veţi mai găsi notat „NYHA” (de la I la IV). NYHA este sigla New York Heart Association, care a clasificat IC, iar noi românii am preluat această clasificare americană. Ea foloseşte drept criteriu intensitatea efortului la care apar simptomele de IC. De la deloc, progresiv la efort mare  – mediu – mic – în repaus, sau chiar culcat.

Prima şi cea mai accesibilă informaţie care-l conduce pe medic spre diagnosticul de IC, provine din anamneză = discuţia cu voi şi descrierea simptomelor, urmată imediat de examenul clinic = momentul în care medicul pune mâna pe tine şi te examinează.

O postare ulterioară, va fi despre investigaţiile care decid/sau ajută diagnosticul. Trebuie să ştiţi că investigaţii directe pentru IC sunt extrem de puţine! Vreo două. Majoritatea sunt – fie semne indirecte cum că inima a obosit, (deci vedem mai degrabă efectul ei pe vasele mari, ficat, plămân), – fie analize care confirmă boala iniţială.

Să revin la simptome/semne.

Nu înainte de a aminti caracterul lor subiectiv/ sau obiectiv.

Cele subiective, sunt cele pe care le simţi, le descrii în cuvinte, sau prin grimase, dar ele nu pot fi măsurate cu instrumente. Durerea, oboseala, furnicătura, înţepătura, junghiul, mâncărimea, usturimea, apăsarea, slăbiciuneaîn corp… toate sunt subiective.

O altă noţiune este aceea de anamnestic = adică ceva povestit de tine, care ieri a fost, zici, dar azi la cabinet nu mai este. Acestea pot fi chiar obiective, uneori. Tusea e ceva obiectiv, se aude, edemul umflătura – se vede. Când însă doar îmi povesteşti că toată noaptea ai tuşit sec, dar în cabinet pe pat nu tuşeşti nici o dată, semnul/simptomul este anamnestic. Sau că ieri ai avut gleznele umflate, iar azi sunt ok.

Ce simptome/semne POT SĂ apară în IC? (insist pe „POT SĂ”, fiindcă nu apar obligatoriu, nu toate, nu la fel etc, iar variaţiunile de la caz la caz, sunt uriaşe!)

Multe pot fi. Dar ele trebuie integrate de medic, ca într-un puzzle, fiindcă niciunul, absolut niciunul dintre simptome, luat separat, nu-i caracteristic insuficienţei cardiace.

Cel mai reprezentativ: oboseala, senzaţia de slăbiciune. Hăşmăşenii mei îi zic „sclăbie/sclăbii”,iar eu deja ciulesc urechea.

Mai exact, efectuezi din ce în ce mai greu activităţi pe care înainte le făceai uşor. Este şi logic ca, odată cu oboseala inimii, să obosească întreg corpul. Dar oboseală izolată poate să apară şi în depresii, în boli endocrine, la apneea de somn, insomnii, griji, exces de fumat, alcool, viaţă dezordonată, sarcină, surmenaj, cafele cu tona…

Tusea. Tusea seacă, mai ales noaptea. Tusea prelungită, veche, este deseori o piatră de încercare pentru medic, câteodată nu-i deloc uşor să stabileşti cauza tusei! Nici măcar cu renumita „rază la plămâni”! Un lucru-i sigur. Că o tuse de câteva săptămâni/luni, nu-i răceală. Și că a mai băga-n tine o tură de Augmentin fără să mergi la medic, e cel puţin tâmpenie.

Dispneea. Respiraţia dificilă. Setea de aer. Respitaţia dificilă uşurată dacă stai în şezut, mai ales noaptea, se cheamă ortopnee şi conduce mult spre IC! Dar pregăteşte-te să ne explici, apropo de dispnee, dacă ţi-e greu să tragi aerul în piept, sau ţi-e mai greu să-l elimini. Dacă asta se leagă de vreun moment al zilei etc. Oricât ţi s-ar părea de rudimentar în era tehnologizării, aceste elemente smulse din declaraţiile pacientului, pot fi mai valoroase decât o tomografie a inimii (de exemplu).

Tulburări digestive. Lipsa poftei de mâncare, greaţa, balonarea, durerile „din zona ficatului”. Ele apar atunci când inima, nemaipompând bine, permite ca-n organele să stagneze sânge. Ca un burete îmbibat cu lichid. O numim congestie. Stagnarea în ficat, congestia hepatică, va determina simptomele digestive. Congestia plămânului, le va determina pe pe cele precedente. Iar durerea ficatului în IC, e una dintre rarele situaţii când ficatul chiar doare. El, de obicei, nu doare! Dar atunci când îi creşte volumul, întinde capsula care-l înveleşte şi ea, capsula întinsă, este aceea care declanşează durerea. Spun asta, fiindcă în afara unei IC sau a unor boli grave de ficat care să-i modifice volumul, majoritatea celor care îmi vin la cabinet (cabinet MF!) şi spun „mă doare ficatul”, sunt aceia pe care-i doare colecistul + canaliculele lui, adică „fierea”, sau cu totul altceva. Nu ficatul.

Edemele joase, sau nu. Glezne, gambe umflate. Sunt de la IC? De la insuficienţa venoasă cronică? De la „reumă”? De la „nimic patologic”, doar statul prelungit în picioare, sau pantofi nepotriviţi, incomozi, cu tocuri uriaşe??

Creşteri/scăderi rapide în greutate, fără să intervii cu nimic. Care, de fapt, sunt determinate de jocul apei în corp, nu de grăsime. Sunt acumulări – eliminări rapide de apă. Acesta este un alt semn important, la care va trebui să conlucrăm!

Transpiraţii, palpitaţii, ritm accelerat sau neuniform al inimii, ameţeli, senzaţie de leşin, dureri în piept. Cum ziceam, multe tare pot să survină în cadrul IC, important e să reţineţi că simptomele trebuie introduse în rebus, integrate şi centralizate de un creier de medic. De preferat un singur creier, (maximum două: cardiolog+medic de familie), la care să revii. Fiindcă, luate separat, simptomele/semnele, n-au nicio relevanţă. De ameţit sau transpirat, ameţim şi transpirăm mulţi, fără să avem niciun bai la inimă. Și invers. Iar plimbarea de colo colo printre medici, schimbând „creierele” ca pe ciorapi, e pagubă curată! Paguba ta – bolnav -, nu a medicilor.

Va urma.

citeste aici episdodul al doilea despre insuficiența cardiacă

Toate celelalte postări pe blog despre afecţiunile cardiovasculare, le găseşti ordonate aici:

9 Comments

  1. Adi 21 septembrie, 2016 at 8:07 am - Reply

    Nu la inima ar trebui sa se gandeasca romanul, ci la fericirea din relatia cu partenerul de viata.

    • o femeie 21 septembrie, 2016 at 9:15 am - Reply

      ah, daca ar tine cont de asta romanii … si ar construi o viata simpla si fericita, multi medici si-ar reduce activitatea :)

  2. o femeie 21 septembrie, 2016 at 9:13 am - Reply

    Toate simptomele astea le am si eu, in crizele usoare de astm, cand nu ma oxigenez suficient.

  3. Cristiana Pauliuc 4 februarie, 2017 at 11:51 am - Reply

    Va multumesc, Doamna Doctor pentru articolele dvs atat de clare si la obiect, dar mai ales pe intelesul tuturor. Articolul de azi m-a facut sa fac o programare la medicul cardiolog. Urmaresc cu multa placere toate postarile dvs.
    Va doresc o zi minunata si multa sanatate.

    • Otilia Tiganas 5 februarie, 2017 at 3:23 pm - Reply

      Cristina, EU multumesc pentru aprecieri. Tutuieste-mă. Zi-mi doc Otilia, de-ti place cum suna. Dar. Eu sunt medic de familie! Ce oare te-a determinat sa pornesti spre cardiolog si nu spre MF (medicul de familie)? În urma lecturii articolului… zic.
      Intentia blogului meu, este tocmai apropierea oamenilor de MF, de competentele lor, fiindca MF poate face multe lucruri pe care un specialist care te vede rupt de context, nu le poate face. Si invers. Nu orice poate fi preluat de MF. Sunt specialitati diferite.

  4. Mirela 8 iulie, 2017 at 8:07 pm - Reply

    Bun tare de tot articolul!
    Multe am aflat/învățat despre IC.
    Medicul meu de familie eliberează reteta, cel mult ia o tensiune si la insistente mai asculta „anamnesticul”
    Fără lămuriri.
    Specialistul cardiolog, la aglomerația ce o are, termina si el repede de inspectat investigațiile, fara a mai asculta ce ai de spus. Cum sa te mai superi si cum sa mai procedezi?
    Sa citesti blogul Otiliei!
    Apoi iei tu o decizie.
    Asteptam cu intetes urmatorul episod.

    • Otilia Tiganas 9 iulie, 2017 at 11:43 am - Reply

      Mirela, al doilea episod l-am pus imediat sub primul, coboară în articol, îl găsești jos!

  5. Corina maran 27 octombrie, 2018 at 9:31 am - Reply

    Multumim, Otilia Țiganas! Esti medicul meu de facebook. Un om informat este un om care va stii sa prevină,

Lăsați un mesaj...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Comandă setul AKUTOL, AICI


Laborator Analize

Arhive

Get more stuff

Subscribe to our mailing list and get interesting stuff and updates to your email inbox.

Thank you for subscribing.

Something went wrong.